duminică, 18 iunie 2017

Se pregătește separaea Transnistriei în baza precedentului Kosovo?


O bombă politică în faza de testare


Vizita fără precedent în Marea Britanie a șefului administrației de la Tiraspol, Vadim Krasnoselki, și primirea sa la Ministerul de Externe al Regatului Unit nu au cum fi întâmplătoare. Dimpotrivă. Pare să fie o bombă politică occidentală recent fabricată care se află în faza de testare.

Că la mijloc nu este o stângăcie sau o eroare diplomatică, nu încape îndoială. Voiajul liderului regiunii separatiste nu era un secret, iar Chișinăul a cerut respectuos dar ferm Londrei să nu permită sosirea acestuia pe Insula Albionului. 
Suprinzător, Foreign Office a ignorat demersurile făcute de oficialitățile moldovene, lucru care nu s-a mai întîmplat de la 1992 încoace, anul izbucnirii conflictului de la Nistru. Până acum statele occidentale au fost receptive și nu au desconsiderat poziția Republicii Moldova când venea vorba de călătoriile în Europa a liderilor separatiști.

De unde și impresia că a fost întoarsă foia problemei transnistre. Se prefigurează o nouă abordare a diferendului pe care unele statel occidentale, în primul rând Marea Britaniei și SUA ar înclina să o adopte. 

 Riscă un colaps

Ce se întâmplă? De de unde și până unde această schimbare de macaz?
Oricât ar părea de paradoxal, Republica Moldova suportă acum consecințele propriilor succese în chestiunea Transnistreană. Asistat de Kiev, Chișinăul pentru prima oară preia controlul asupra segmentului transnistrean al frontieri moldo-ucrainene. 
Mai mult decât atât. Președintele Poroșenko a lăsat să se întrevadă că țara sa are suficiente resurse pentru a pune la respect regiunea separatistă în cazul în care Turaspolul va apela la ajutorul trupelor ruse dislocate în zonă. pentru a împiedica Republica Moldova să pună stăpânire pe pe hotarul său răsăritean.

S-a creat, astfel,o situație nouă, nemaiîntâlnită până acum. Transnistria nu este Abhazia sau Donvas. Nu are hotar comun cu Rusia și tocmai de aceea, dacă se va pomeni izolată de restul lumii, riscă să intre rapid într-un colaps economic, politic și social. .

Putin caută o soluție salvatoare


În aceste condiții, Putin, după cum scria recent Nicolae Negru în Ziarul Național, are nevoie ca de aer de o soluție salvatoare, onorabilă, pentru a pune capăt agoniei „statului nistrean" în stare de putrefacție, pe care nu-l poate întreține la nesfârșit. Asta înseamnă că el ar fi dispus să se retragă din Transnistria. Însă nu oricum, ci doar cu capul sus, pentru a nu se compromite în fața susținătorilor săi.

Se pare că Moscova ar fi transmis niște semnale în Occident că-i dispusă să-și evacueze contingentul militar din Transnistria și să deblocheze astfel procesul de reglementare a diferendului. Dar cu o condiție. Occidentul trebuie să plătească demilitarizarea regiunii rebele cu recunoașterea independenței acesteeia în baza precedentului Kosovo.

în caz contrar, strâns la zid, Putin va dezgheța conflictul în spatele Ucrainei, că oricum nu are nimic de pierdut, deschizând astfel al doilea front. Acest scenariu s-ar constitui într-n coșmar nu doar pentru Kiev, ci și pentru Europa, deoarece ar apropia războiul ruso-ucrainean de hotarele ei.

În această partidă de șah politic nici Putin, nici Occidentul nu prea au de ales. Mutări bune sunt puține.

Precedentul Kosovo


Așa fiind,  retragerea trupelor ruse în schimbul sepărării autoproclamatei republici nistrene  pare un compromis mai mult sau mai puțin rezonabil care ar da satisfacție multora. Rpublica Moldova s-ar descotorosi de prezența militară rusească, Ucraina ar scăpa de spectrul extinderii agresiunii ruse, iar Occidentul își va înscrie în palmaresul diplomatic o semnificativă concesie a Mosovei.

Mai cu seamă că, potrivit precentului Kosovo, două teritorii dintr-un singur stat  care au luptat unul cu altul într-un război sângeros, ar trebui să se separe în mod civilizat. Experiența amară a Bosniei-Herțogovina dovedește că în cazul în care inamicii de odinioară sunt forțați să conviețuiască în cadrul unei singure federații, statul nu este nici viabil, nici funcțional.

Orice ar spune astăzi diplomația britanică care jură că respectă integritatea teritorială a Republicii Moldova, primirea lui Vadim Krasnoselki la Foreign Office readuce pe tapet scenariul Kosovo și netezește drumul Transnitriei spre separare. Este limpede că deocamdată părțile tatonează terenul. În timpul apropiat, vom afla și dacă zarurile au fost aruncate.





sâmbătă, 27 mai 2017

vineri, 19 mai 2017

Despre discreditarea lui Mihai Ghimpu și nu numai


Mihai Ghimpu nu este un tip rafinat, desigur. Nicolae Dabija are dreptate când scrie că liderului PL i se poate reproșa că-i incult și necivilizat, nu însă că ar fi un ”iuda”. A dezamăgit, a săvărșit o sumedenie de greșeli despre care subsemnatul am scris în repetate rânduri. Se comportă adesea ca un flecar neciioplit, dar acuzația că ar fi o coadă de topor nu se justifică. 

sâmbătă, 15 aprilie 2017

Cronica lui Bogatu, 15 aprilie 2017



CRONICA, 15 aprilie 2017
Doamnelor, domnișoarelor și domnilor, bună seara!
Presei de la Chișinău i-au scăpat declarațiile enigmaticele ale regelui Iordaniei Abdullah al II-lea despre problemele de securitate ale Republicii Moldova. Dacă neînțelegerile dintre SUA și Rusia vor continua, a spus recent monarhul, acest fapt ar putea muta conflictul dintre ele în Republica Moldova. 

luni, 10 aprilie 2017

Trump va lupta pe două fronturi, iar unul dintre ele va fi contra Rusiei


Trump și-a făcut numărul de mare efect în Siria. Dar nu de dragul unei ieșiri episodice, după cum presupuneau uniii observatori politici. El a bombardat nu atât baza Shayrat, cât reputația lui Putin de machist, de cel mai tare în parcare în Siria și în jurul ei

marți, 14 martie 2017

MOTIVUL PENTRU CARE PUTIN RECUNOAȘTE CETĂȚENIA RUSĂ STRĂINILOR NĂSCUȚI ÎN URSS

O întrebare frământă mass-media. De ce Moscova, după 25 ani de la prăbușirea Uniuni Sovietice, recunoaște cetățenia Federației Ruse tuturor străinilor născuți în URSS?

miercuri, 8 martie 2017

Rusia va duce în CSI o politică de anexiune

O predicție confirmată. Scris: 15 ianurie, joi, 2004.

În numărul de marți, cotidianul ”Vremea” inserează un amplu interviu cu Konstantin Zatulin, directorul Institutului țărilor CSI de la Moscova. Acesta profită de atenția ce i s- acordat pentru a aminti că a sprijinit întotdeauna pe față elementele separatiste din Osetia, Abhazia și Transnistria. El condideră că politica Rusiei față de fostele republicii sovietice va fi, sub Putin, spre deosebire de perioada Elțîn, una ofensivă.

sâmbătă, 14 ianuarie 2017

Trei fake-uri despre Trump care zguduie lumea



Putin, după Lenin, Stalin și Hitler, cei mai mari maeștri ai dezinformării, este la ora actuală, neîndoios, practicianul numărul 1 al manipulării  și intoxicării potențialului inamic. El a reușit, cu o dexteritate diabolică, să utilizeze noile tehnologii informaționale pentru subminarea opiniei publice și a voinței politice din țările-țintă. 

vineri, 6 ianuarie 2017

Ce anunță transferul de imagine de la Băsescu către Șalaru?

Anatol Șalaru, înainte de a-și face partid, are deja simbolul lui viu. După toate probabilitățile,  noul său proiect politic la care lucrează împreună cu Traian Băsescu,  se află  într-un stadiu mai avansat decât pare la prima vedere.